Acum ceva timp le-am spus colegilor dintr-o corporație: A career is something you CHOOSE to do. A job is something you HAVE to do. (Cariera este ceva ce tu ALEGI să faci. Serviciul este ceea ce tu TREBUIE să faci.)

La majoritatea locurilor mele de muncă am căutat să fiu un bun profesionist în orice situație și am ales să plec atunci când nivelul de profesionalism cerut de angajator era sub ceea ce eu îmi stabilisem ca limită profesională. Binențeles că nu a fost singurul criteriu pe care l-am luat în considerare atunci când am ales să schimb locul de muncă, însă de multe ori a fost motivul principal într-o astfel de decizie. Lucram într-o televiziune centrală când am realizat care este diferența dintre mine și colegii mei. Am realizat că eu vedeam altfel lucrurile și abordam problemele într-un mod vizibil diferit și neîngradit sau limitat de ”conjunctura” în care mă aflam. Atunci am știut care este drumul meu.

Atunci când alegi o carieră întreaga ta creativitate nu mai are nici o îngrădire: vrei să fii cel mai bun, performanțele tale sunt vizibile, ai deja o schiță a traseului tău profesional. Practic, tu stabilești regulile jocului și le combini în mod util cu ale angajatorului astfel încât să faci acei pași spre scopul tău final. Devii mult mai creativ, orizontul tau este mult mai deschis iar abordarea muncii tale este mult mai complexă. Vei reuși să vezi și să găsești soluții inovative în abordarea sarcinilor de muncă.

Când ai un serviciu tendința de a te complace într-o rutină este mare. Mai ales dacă serviciul îți oferă un salariu generos sau beneficii pe care nu le-ai întâlnit până în acel moment. Am văzut oameni care s-au mulțumit cu un serviciu frumos deși aveau toate opțiunile pentru a urma o carieră satisfăcătoare și s-au trezit că posturile lor cu nume răsunător vor fi restructurate cu câțiva ani înainte de pensie. Azi director, mâine șomer, în loc de ”tânăr pensionar”…

Mulți dintre tinerii de azi vor fi generația de vârsta a doua de mâine. Tentați să rămână pe un post călduț dar bine plătit uită că tehnologia avansează într-un ritm mult mai rapid ca societatea, dar pentru aceștia satisfacțiile personale încă rămân pe primul loc.

O parte dintre ei realizează destul de rapid (în doar câțiva ani de corporație) că satisfacția profesională atârnă greu în balanța de împlinire personală. Si atunci caută ”altceva”.

Mulți alții aleg serviciul pentru că și-au întemeiat o familie și atunci responsabilitățile cresc. Am văzut persoane care se apropiau de vârsta a doua și credeau că o carieră nu mai este o opțiune. Au ales un serviciu pentru a avea un minim confort profesional și un stil de viață confortabil fără a se gândi la compromisuri.

De-a lungul vieții am ales și eu să merg la un serviciu zi de zi. Am făcut compromisuri față de muncă și profesionistul din mine care, într-un final, m-au demoralizat teribil. Am fost la multe interviuri și am ales, de multe ori, să intru în jocul unor recrutori doar pentru a vedea până unde merge ”prosteala” față de un potențial coleg astfel încât am realizat în ce fel de colectiv aș putea lucra dacă voi accepta astfel de oferte.

Sfatul meu pentru voi: orice ați alege sau sunteți obligați să alegeți nu pierdeți din vedere obiectivul vostru final și visele voastre. Niciodată nu e prea târziu. O vorbă care tot circulă pe internet spune ”If you don’t build your dream someone will hire you to help build theirs. ” (Tony Gaskins). Pe românește spus, dacă nu iți construiești visul tău, cineva te va angaja să-l ajuți să îl construiască pe al său.

Succes!